A-Z destinatia tuturor: BANI NOSTRI " UNDE E"

"BANILE NOSTRE UNDE E"?????

PRELUARE DIN RELATAREA DOMNILUI MIHAI......... TOTUS UN OM CU BANI

Sa nu credeti ca doamna din imaginea de m-ai sus nu stie!

De 20 de ani sunt plătit pentru textele pe care le scriu și, implicit, plătesc impozite către stat. Cum ar veni, muncesc de 20 de ani și sunt contribuabil, în diverse forme, de tot atâta timp. Trăgând linie zilele trecute, mi-am dat seama cam câți bani am băgat eu în buzunarele statului și cam ce am primit de la el în schimbul acestor bani.

În primii zece ani am câștigat, în medie, cam 500 de euro net pe lună. Pentru acești bani, eu și angajatorul am plătit statului încă 750 de euro impozit lunar. Așadar, în primii 10 ani am plătit către stat cam 90.000 de euro, reprezentând impozitul pe salariu și colaborări.

În următorii 8 ani am câștigat cam 1.500 de euro pe lună, net. Am plătit statului, eu și angajatorii mei, sub formă de impozit, încă 2.250 de euro lunar. Deci, în 8 ani, încă 216.000 de euro dați la stat.

Iar în ultimii doi ani am ajuns, prin diverse fantasmagorii contabile, să plătesc impozite de maxim 10.000 de euro anual.

Trag linie și obțin ipozite directe din salarii de aproximativ 326.000 de euro. La asta adaug impozite pe profit și pe dividende de aproximativ 10.000 de euro în anii în care am fost acționar într-o societate comercială profitabilă. Până acum, așadar, i-am băgat statului în buzunar cam 336.000 de euro.

La asta adug impozitele indirecte, gen TVA. Din banii câștigați net, din 1993 încoace am plătit acest impozit indirect, ajungând la o sumă de aproximativ 45.000 de euro, în linii mari. Dacă pun lângă impozitele locale, taxele de drum din benzină, rovignetele și alte zeci de impozye și taxe, ajung la o contibuție către bugetul de stat de aproximativ 400.000 de euro în 20 de ani. Nu este foarte mult în raport cu alții și nici măcar nu este mult an raport cu bugetarii de eșalon 1, 2, și 3, care câștigă și contribuie mai bine și, în plus, nu plătesc taxe pentru ciubucuri.

Sunt, totuși, 400.000 de euro. Dacă aș fi investit acești bani într-un fond de pensii privat, după acești 20 de ani aveam în cont o sumă care mi-ar fi permis să mă retrag la pensie, deja. Dar va fi nevoie să mai muncesc încă 30 de ani pentru a putea ieși la pensie, urmând să primesc, probabil, vreo 100 de euro pe lună timp de cât mi-o mai fi rămas de trăit. Oricum, mult mai puțin decât perioada în care am cotizat.

În acești 20 de ani nu am fost internat în spital nici măcar o singură zi, nu am beneficiat de nicio rețetă compensată pentru medicamente și am plătit cam toate analizele pe care le-am făcut. Mai mult, vreo 8 ani nici măcar nu am deranjat statul cu vreo floare în domeniul medical, beneficiind de o asigurare medicală privată
plătită de către angajotorii mei.

Nu-mi trebuie deconturi amănunțite pentru a-mi da seama că bani pe care eu i-am plătiti statului s-au dus pe cheltuieli aiurea, care nu-mi folosesc mie în niciun fel. Îmi trebuie un singur lucru: să fiu lăsat să plătesc eu cui vreau pentru pensia și asistența medicală ce mi se cuvin. De 400.000 de euro n-am primit nimic, iar pentru a primi în viitor va trebui să cotizez și mai mult. NU MAI VREAU!

Sunt de acord ca statul să-mi impună să am asigurare medicală, asigurare auto și asigurare de pensie, dar nu vreau să-mi impună să i le plătesc lui. El nu știe ce să facă și cum cu banii ăștia. Cred că 400.000 de euro de la un contribuabil minor îi sunt suficienți și îl rog să nu mă mai caute de azi înainte. Până nu-și revine cu capul (și mai sunt vreo câțiva ani până atunci) eu nu-i mai plătesc nci măcar un leu.